Deja simt mirosul dulce-sarat al marii, si nisipul fin de sub talpi. Imi imaginez ce gust o fi avand un fruct mango “original” sau o piersica coapta sub soarele desertului. Iar cand mi-e cald, ma amagesc ca acolo va fi si mai cald.
Apoi ma gandesc la un oras luminat noaptea si la toti evreii pe care eu voi vrea sa-i salut (in semn de profund respect) si sa le spun ca stiu de ce au tatuajele acelea cu numere pe maini, c-am fost acolo, in locul acela ingrozitoar, la Auschwitz. In plus, mama mi-a promis c-o sa ma duca in vizita la o doamna care a supravietuit lagarului de concentrare
Nu, nu…sa revenim la fructe…la pepene, curmale (doar le enumar, nu-mi plac), la stafide (nici astea nu-mi plac) si la avocado. Apoi, sper sa merg la Ierusalim, sa vad daca se intampla ceva cu mine si la Marea Moarta…sa fac pluta pe spate si sa adorm (conform traditiei* apa sarata te tine la suprafata).
Aaa, si mai am viziunea asta idealista ca toti oamenii vor vorbi engleza iar eu nu voi fi nevoita sa rasfoiesc dictionarul ori de cate ori imi va fi sete.
*legilor fizicii
duminică, 13 iulie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu