73772

In spatele tejghelei si a casei de marcat sta un om cu parul alb. Te intreaba de care inghetata vrei. Ii arati unul dintre pahare : in functie de marime, pretul difera.
Tasteaza cu un singur deget. Iti da bonul imediat.

In incapere roiesc copiii. Sunt mese de jocuri, mici cosuri de baschet. Sunt multe mese. Cand e mai liber la casa, barbatul cu parul carunt vine si strange de pe mese paharele din care au mancat copiii murdari pana la nas de frisca, bomboane si inghetata.

Pe mana stanga poarta un ceas copilaresc, albstru precum marea. Pe aceeasi mana are un tatuaj verde albastrui; sunt cifre usor sterse: 73772. Omul acesta a fost prizonier la Auschwitz. E primul supravietuitor pe care-l intalnesc eu. Imi spune ca a stat la Auschwitz patru ani. Limba asta pe care eu nu pot s-o vorbesc normal, ma impiedica sa-i aflu povestea. Am simtit o frustrare fara margini. Am continuat sa-l privesc...

In spatele lui, pe perete, este un panou mare,rosu, luminos pe care scrie "Drink Coco Cola". Era un contrast puternic intre chipul sau nins de ani si panoul acela cosmopolit.
Era vesel. Zambea fiecarui client. La plecare a vrut sa ne ofere un kilogram de inghetata, pentru "acasa". L-am refuzat.

In drum spre casa, am aflat ca este milioanar.