Un inceput pentru o schimbare

Cand ma va intreba un copil cum era lumea inainte am sa-i spun ca era o lume de poveste ,cu brazi inalti pana la nori, printre ramurile carora se agatau triluri de pasari, cu un pamant curat si munti incununati de coroane de apa cristalina. N-am sa-i pot explica de ce acum nu mai exista iarba, de ce apa e mai scumpa ca aurul si de ce respira printr-o masca de gaze?

Mi-ar place sa spun ca acesta este scenariul unui film SF din cele mai negre premonitii. Este insa o realitate pe cale sa se intampla, daca nu realizam ca problemele de mediu sunt cu mult mai acute decat par. Poloarea este un flagel ce-si intinde tentaculele peste tot, in cele mai adanci soluri, in cele mai verzi paduri.
Noi, oamenii de astazi, traim sub imperiul banului, al “imediatului”, al “prezentului”. Astfel uitam ca “Pamantul e doar unul” iar dupa noi vor mai trai si altii.
Una dintre cele mai grave forme ale poluarii este cea a aerului, raspunzatoare si de crearea efectului de sera. Ce inseamna insa mai exact efectul de sera?” Este procesul prin care atmosfera captează o parte din energia solară, încălzind Pământul şi moderând clima.” conform Greenpeace. Zilnic activitatile noastre contribuie la distrugerea planetei, prin utilizarea combustibilor fosili folositi pentru obtinerea energiei si pentru transport. Efectele sunt lesne de simtit intr-un oras in care asfaltul ti se lipeste de talpi, in care blocurile se catara pana la nori si soarele topeste si ultima boare de racoare. Ne este greu insa sa realizam ca schimbare sta in mainile noastre. Este aproape imposibil sa renuntam la confortul automobilului pentru doua roti ce nu emit noxe, sa reciclam hartie sau sa aruncam deseurile in locurile special amenajate.
Totodata, se stie ca singurii ‘’absorbanti’ ai dioxodului de carbon sunt copacii, spatiile verzi in general. Dar toate acestea sunt pe cale de disparitie, mai ales in Romania unde legea banului este mai presus de legea vietii. Exploatarea “aurului verde” in Romania nu culoaste lege, morala sau constiinta. In Harghita, spre exemplu, defrisarile sunt combinate cu incendieri. In padurile din jurul Clujului, defrisarile continua de 17 ani, cu indarjire, cu salbaticie si sange rece.. Au devenit cimitire forestire zona ca : Calineasa, Valea Rasca, Belis, marginea satelor Muntele Rece, Balta, Giurcuta, Alunis. Totodata, defrisarile masive din zone precum Bihor au transformat Muntii Apuseni in “piatra seaca” . Mai mult decat atat, in Maramures, oamenii veniti din strainatate investesc banii in drujbe cu care isi fac loc printre trunchiuri de copaci. Astfel, acesta zona risca sa devina un desert daca nu vor fi luate masuri urgente.
Toate aceste sunt exemple raslete, culese la o simpla privire pe harta tarii. Multe altele le stim doar noi, atunci cand lasam bidoanele de plastic in urma noastra la munte, cand risipim harita si pungile de plastic sau cand uitam sa apasam butonul de inchidere al electrocasnicelor.
Multi spun ca “TREBUIE FACUT CEVA” eventual la nivel national, o campanie de informare. Eu cred ca trebuie sa incepem o revolutie ''de catifea'', prin care fiecare dintre noi sa schimbe ceva. Pentru ca, nu-i asa, schimbarea vine de la fiecare dintre noi. Iar pentru asta iti trebuie curaj si ambitie. Suna hilar....ca in desene animate..dar cu totii avem nevoie de un Erou...de cineva care sa ne salveze lumea. Si,paradoxal sau nu, Eroul e in fiecare dintre noi.Cu toti putem contribui la schimbare, pentru un nou inceput, pentru o lume mai buna....pentru ''Iarba verde de acasa'