"Easy, simple and unpretensious" asa se descrie Ed. El vine tocmai din Noua Zeelanda. A avut o bursa Erasmus in Praga. Dupa 3 luni s-a hotarat sa faca turul Europei inainte de a se intoarce acasa si-a avea o slujba normala.
Multumeste tot timpul si spune "Cheers" mai des decat "Yes"-chiar si atunci cand primeste mancare. E uimit de bidoanele uriase de bere de 2,5 l care se vand cu 1 euro si un pic. Are o singura pereche de pantaloni, si un rucsac de munte atat de murdar incat abia-i distingi culoarea galbena. Cand i-am facut cadou o pereche noua de sosete mi-a marturisit ca e unul dintre cele mai grozave cadouri pe care le poti primi atunci cand calatoresti.
Desi e avocat in devenire, Ed a avut insa job-uri marunte pentru a strange bani de calatorii. A facut curatenie ca sa aiba bani de cartele de ski. A lucrat la cateva ferme bio (chiar si in Romania) pentru mancare si cazare gratuita.
Dupa ce gatim impreuna el e cel care spala vasele. Le spala insa ciudat. In Noua Zeelanda rezervele de apa sunt reduse. Astfel incat, Ed sapuneste bine vasele apoi le lasa la uscat. Ulterior, le sterge cu prosoape. Practic nu le mai clateste. Teoria e simpla: clorul care ramane pe vase e mai toxic decat detergentul.
Aseara la o portie de paste, in jurul unei lumnari aprinse (din lipsa de bec in bucatarie), mi-a povestit despre filosofia tinerilor ca el. Sa pleci la Londra dupa facultate, e la fel de normal in Noua Zeelanda precum a pleca la facultate la Bucuresti. Iar sa calatoresti in toata lumea e ca o viza ce-ti spune ca n-ai trait degeaba. Ei calatoresc oriunde vad cu ochii, muncesc orice pentru bani de distractie, aventura si libertate.
Cand porneste intr-o astfel de aventura, orice tanar din Noua Zeelanda are la el doar un bilet dus inapoi catre casa, in cazul in care o da in bara rau de tot.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu