Bucurestiul e plin de gropi- sunt multe, mari, frumoase si adanci. Ce te faci insa cand trebuie sa treci prin ele cu tocuri de cel putin 7 cm?Eu, fac zilnic exercitii de echilibristica. Incerc sa merg corect pe tocuri-incet, frumos, drept, cu privirea inainte (de obicei imi sclintesc piciorul stang cand alerg dupa autobuz). Uneori ma fura peisajul si calc stramb(se intampla des). Pe mine pantofii ma chinuie. Ma incapatanez sa-i port, cica-mi fac picioare frumoase.
Dimineata. Stau cocotata pe cizmele mele (cu tocuri rezonabile), in fata semaforului. Ma grabesc. Escaladez un santz, o groapa, o sina de tramvai si gata, iata-ma pe partea cealalta. Surpriza, simt ca n-am o bucata de toc. Nu ma intorc ca n-am cum. Ma grabesc (job!)!
Cateva ore am mers de parca aveam creta sub calcaie. Se auzea ecolul ciudat, de toc gol (numai o femeie stie cum e).
In pauza de pranz m-am intors sa-mi "culeg" bucata de toc. Am gasit-o acolo unde o lasasem, pe marginea santzului!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu