Calatoriile mele sunt nonconformiste.
Port in mine filosofia asta ciudata conform careia prefer sa calatoresc cu bani putini, cu mancare mai putina, fara shopping si lux, decat sa stau acasa si sa nu calatoresc deloc.
In Roma
Cu cateva ore inainte de a ajunge in Roma alergasem virtual, cu google earth, pe strada lui Sirio. Aveam emotii cat rucsacul meu de mari si o mie de idei si ganduri. Era pentru prima oara cand calatoream singura. "Daca ma lasa balta....?Daca...?"
Iar cand, in sfarsit, am ajuns pe strada lui credeam sincer ca mi-a dat adresa unui hotel.
Cu Sirio am stat la povesti, ne-am plimbat seara pe langa Colloseum si tot el a fost cel care m-a dus la cea mai buna gelaterie din oras.
In Venetia
Calatoream cu prietena mea si ideea de a gasi o canapea libera in Venetia fusese un vis. In sfarsit, dupa zece scrisori trimise, am primit un singur raspuns favorabil. Marco ne promitea o plimbare pe malul marii a doua zi. Suna ok.
La o privire mai atenta orasul in care statea el nu era la 40 de minute distanta de Venetia, ci la o ora si jumatate de mers cu trenul. Cand am ajuns in gara din Rovigo credeam ca plaja e la 50 m. Ghinion. Cand am intrebat un localnic care e cea mai apropiata plaja, ne-a raspuns ironic ca la 50 de km. Bun. Suna promitator, iar eu deja incepusem sa ma intreb daca nu facusem o alegere proasta.
Apoi a venit Marco, singurul barbat frumos pe care l-am vazut in Italia (si care nu-mi ajungea sub barbie). Cu niste emotii asezate fix in gat, ne-am urcat in masina lui.
Am fost la un meci de box si apoi am luat cina tarziu dupa miezul noptii: paine prajita si sunca presata. Casa lui era cea mai curata casa locuita de-un barbat. Pe pereti erau reproduceri cu Dali si Gustav Klimt si alte tablouri colorate ce imbracau peretii albi ca laptele.
E impresionant cum cineva iti poate fi gazda, prieten si partener de distractii fara macar sa-ti faca avansuri, fara sa iti faca cinste pentru o palma pusa pe soldul drept si fara sa-ti ceara nimic in schimb. Ehh...unii dintre cei mai buni prieteni ai mei sunt strainii de pe couchsurfing. Dar asta e deja alta filosofie...
Cartile lui Herman Hesse sunt pretioase, si ai nevoie de timp si rabdare pentru lectura lor. Herman Hesse strabate, accentueaza si redefineste trasaturi sufletesti, experiente de viata, ganduri si invataturi.
Venetia e ca o rochie de matase si catifea: colorata, fina la atingere si surprinzatoare.
