Istanbul:Ziua umbrelelor rupte

Sa nu te prinda ploaia in Istanbul.

O ploaie marunta ma intampina de cum pasesc in Istanbul. Ma simt de parca toate baltile mi-ar intra in papuci. Picioarele mele sunt unde inca dinainte sa traversez strada din fata garii. Ma tin cu toata speranta de umbrela rosie pe care am luat-o din greseala din Bucuresti.

Drumul spre Moscheea Albastra pare drumul pe Golgota.

Oamenii din Istanbul au casa-n panta. Toata apa coboara suvoie spre mine. Eu am parte de cea mai oribila vreme intr-unul din cele mai frumoase orase. Fiecare pas e impotriva curentului si am senzatia ca merg prin valuri de ploaie.

Vantul e ca un bici. Istanbulul miroase a umezeala.

In fata Moscheei Albastre oamenii rad si glumesc in timp ce stau la coada. Cei mai multi stau ascunsi sub pelerine de ploaie. Cu totii vorbesc engleza si zambesc ciudat de parca cineva le-ar canta "Multi Ani Traiasca"

Fie ploaie, fie vant, inainte de a intra intr-o moschee, trebuie sa te descalti. Sosetele mele ude sunt o blasfemie pe covorul rosu. Moscheea Albastra nu miroase a tamaie ci a ploaie si a sosete ude.

Grand Bazar
Pe drumul spre Marele Bazar se gasesc aceleasi tarabe cu rosii, fructe si senvisuri la 2 lire jumate. Toata lumea pare sa se fi adapostit de ploaie in bazar.

Povestea steagului rosu

Inainte de a pasi in Marele Bazar mi-am pus in gand sa nu cumpar nimic. Cred ca e o iluzie a turistului occidental sa aiba impresia ca poate negocia cu un negustor turc. Cu iluzii sau fara ,mi-am facut curaj sa cumpar un steag rosu cu semiluna*. Primul negustor il dadea cu 10 lire. Al doilea cu 25 de lire. Cand i-am oferit umita doar 10 lire, m-a trimis la plimbare. Dupa nici 2 pasi, ma ajunge din urma si-mi spune "Bine, ti-l dau cu 10 lire".

Cu un ranjet de "afacere reusita" i-am dat banii. Doua standuri mai sus, dintr-o gluma "Hai sa vedem steagul acesta mare cu cat putem sa-l scoatem?" am reinceput negocierile pentru un steag. 10 lire un steag dublu ca marime fata de ce-l pe care-l aveam eu.

Marele Bazar m-a pacalit din nou...

*Se spune ca Ataturk a avut o lupta foarte grea. La finalul ei, a vazut o mare de sange. In acea mare se reflecta luna si Luceafarul. Aceasta e povestea steagului turcesc

A fi vegetarian...

M-am hotarat intr-un supermarket sa nu mai cumpar carne rosie. Apoi, in drum spre casa m-am hotarat sa nu mai cumpar nici carne alba. Cand am ajuns acasa, m-am hotarat sa nu mai manac carne de nicio culoare.
De atunci s-a scurs vreo luna. Am trisat de cateva ori cu o bucata de snitzel si o gura de senvis, dar totul merge ok.
N-am nimic. Nu-mi cade nici parul. Nu ma simt nici lesinata de foame si nici nu visez la caltabosi prajiti in untura cand dorm.
Mi-am reconsiderat planurile culinare de viitor.....

Nu-mi interzic sa mananc carne alba in caz ca mor de pofta. Mi-am sters din memorie gustul hamburgeriilor, al fripturii topite in ulei, si al tocanitelor cu carne.
Intre timp, ocolesc cu succes raionul de mezeluri din orice magazin.

Daca am supravietuit sau nu, aflati peste inca o luna....

Stiu, stiu...e vorba despre CEVA

Si totusi e vorba despre energie regenerabila, despre faptul ca nu mai vrem centrale nucleare si despre faptul ca nu planuim in viitorul apropiat sa ne luminam cu deseuri radioactive.

Clujul merge incet. Oamenii parca abia s-au trezit din somn si la 3 dupa masa. Cand ii opresti pe strada si le vorbesti grabit despre centrale nucleare, deseuri radioactive de uraniu si energie regenerabila, te privesc ciudat, apoi te roaga sa repeti. Fiecare clujean are insa minima doza de bun simt incat sa te asculte.


Bucuresti
In Bucuresti cand ii spui cuiva ca militezi pentru energie regenerabila in defavoarea celei nucleare, reactiile bizare iti taie toate argumentele. In Bucuresti “Nu” e NU! N-ai cum sa convingi un bucurestean ca energia nucleara e rea, cand el se crede destept si are impresia ca Romania ar trebui asezata-n Sahara ca sa avem panouri solare si mori de vant.
Una dintre cele mai savuroase replici s-a rezumat la “N-am timp” ...”Haideti sa va spun despre ce e vorba...”....”Stiu, stiu...e vorba despre ceva”

Daca si tu crezi ca e timpul sa opresti constructia altor centrale nucleare in Romania. Daca si tu crezi ca a venit vremea investitiilor in energie regenerabila (btw Romania e pe locul 3 in Europa ca potential de energie verde). Semneaza acum petitia Greenpeace impotriva energiei nucleare!

La piata..departamentul de lactate

Posibilul cumparator: " Cat e branza?"

Vanzatorul: "6 lei"

C: "Si la dumneavoastra e scump..."

V: "Ati gasit mai ieftin?"

Cumparator: "Daaaa...dincolo"

Vanzator: "Pai mergeti doamna si cumparati de acolo...treceti pe langa noroc si nu-l prindeti?"

Prea multa vacanta strica...

Nu de alta..dar devii asa patetic, lenes si tridimensional.

Carti

Lucrurile interesante nu stau in cutia colorata. Cartile se citesc mult mai repede si bine in autobuz iar mancarea e mult mai gustoasa cand e mancata pe fuga, in picioare, intre doua rotatii de minutar.

Cafea

Cat despre cafea... Hmm, nimic nu se compara cu cafeaua prost facuta din zori. Prea mult zahar. Prea putina cafea. Prea mult zahar. Prea multa cafea. Gustul amar. Inconfundabil.

Somn

Cu cat te odihnesti prea mult, cu atat esti mai obosit. Stii si tu, somnul cel mai cel e ala de 10 minute cand iti tot amani soneria desteptatoare...Cat despre cearcanele de nesomn...La ce ti-ar mai folosi atunci tonele de anticearcane?