Jurnal de zi fantastica

In rolurile principale : Racheta rosie. Buburuza roz si Lipisorul Verde

Duminica dimineata. Ora 12.00. Suntem pe strazile din Bucuresti. Miroase a timp liber.

Langa un morman de saci de gunoi albastri e aruncat un manechin pe jumatate rupt. Ii lipseste jumatatea de jos a corpului, mainile si o bucatica de ureche. In rest, machiajul e aproape intact, iar sanii putin ciobiti. Am hotarat sa o luam acasa si s-o numim Gizel. Acum pozeaza sexy de pe dulapul din bucatarie. Gizel poarta o palarie neagra.

Ne-am luat bicicletele si am zburat spre MNAC. Dupa ce i-am reparat schimbatorul de viteze, Racheta rosie zboara ca vantul si nici nu mai face asa mult zgomot. Am revazut expozitia lui Gili Mocanu pentru a treia oara. Asta pentru ca nu reusesc sa-mi scot toti prietenii in acelasi timp din casa. Ieri am vazut filme avangardiste vechi. In fine...am ajuns pe terasa, am baut o cola si-am admirat privelistea de pe terasa grozava.

M-am gandit apoi ca Racheta rosie s-ar descurca de minune pe pajistea din fata muzeului. Stiam de la inceput ca n-avem voie sa parasim perimetru muzeului, dar vorba aia’ e “casa Poporului”, asa ca am luat-o pe aratura pana cand un jandarm ne-a intors din drum si ne-a trimis “sa iesim pe unde am intrat”.

Parcul izvor..iarba verde prin par si pe langa maini….cerul albastru cu nori…

Am plecat cu Racheta rosie, Buburuza Roz si Lipisorul Verde in vizita la un prieten care sta in Romana. Casa lui are o terasa de pe care poti admira bila de pe ASE si Bulevardul Magheru asa cum nu l-ai vazut in vederi. Are mobila veche si fotografii cu burghezi bucuresteni. Am gasit un jurnal din 1980 scris in engleza de cateva persoane care locuiau fie in America, fie in Europa. Jurnalul e cel mai frumos film pe care poti sa-l citesti.

Dupa vizita de curtoazie am plecat sa gasim Bucurestiul frumos. Strazi laturalnice cu case de poveste si liniste de Paris. Ne-am intors acasa tarziu, dupa ce ne-am dat seama de ce iubim Bucurestiul